Vrem instituirea unei scheme de ajutor de stat, „Prima livadă”, pentru înființarea de livezi noi, pe modelul schemei de finanțare a împăduririlor
Semnează pentru inițiativă și intră pe grupul de Whatsapp
355 persoane au semnat deja
De ce avem nevoie acum, mai mult decât oricând, de o măsură de finanțare simplă, debirocratizată, dedicată înființării de livezi noi?
În octombrie 2024, înainte de campania electorală, a apărut în Senatul României o „inițiativă legislativă pentru conectarea românilor din afara granițelor cu țara„, care propunea un program de finanțare denumit „Prima investiție”, având ca subcapitole „Prima livadă”, „Prima seră”, „Prima fermă”. Pe scurt, ideea inițiatorilor era ca românii stabiliți în străinătate, care se întorc în țară, să beneficieze de acces prioritar, în raport cu alte categorii de beneficiari, la programe de finanțare pentru diverse investiții pe care aceștia ar urma să le facă în țară, statul contribuind cu 70-90% din valoarea investiției. Din inițiativa legislativă pentru diaspora s-a desprins apoi o altă inițiativă legislativă pentru programul Prima seră, adoptată deja de Senat. Cerem același lucru pentru Prima livadă, o inițiativă legislativă dedicată unei noi scheme de finanțare pentru înființarea de livezi.
Iată cum vedem noi o măsură de finanțare numită „Prima livadă” și de ce.
1. O măsură de finanțare pentru toată lumea
Recunoaștem că ideea de stimulare a investițiilor cu bani proveniți din diaspora este bună, dar o idee și mai bună ar fi să nu limităm accesul la o măsură de finanțare, deoarece alții ar putea dori să plece tocmai din acest motiv.
Persoanele fizice nu trebuie excluse din categoria aplicanților eligibili. Programul de finanțare a împăduririlor prin PNRR a demonstrat că, atunci când vine vorba de investiții pe termen foarte lung, oamenii preferă să le facă în calitate de persoane fizice și mai puțin ca persoane juridice. În prezent, 340 din 411 proiecte de împădurire selectate pentru finanțare sunt demarate de persoane fizice și doar 71 de către persoane juridice.
Înființarea unei firme dedicată exclusiv plantării și întreținerii unei livezi și suportarea costurilor de funcționare și a birocrației aferente, fără niciun venit pe firma respectivă timp de 4-7 ani, până la intrarea pe rod a pomilor, nu este ceva de imaginat. De aceea, măsura de finanțare nu ar trebui să condiționeze sprijinul de înființarea sau existența unei firme. Fiscalizarea veniturilor obținute din livadă, dacă acesta e motivul pentru care statul preferă să recompenseze doar inițiativele firmelor, poate fi o abordată ulterior, prin alte metode.
2. O măsură de finanțare atractivă nu înseamnă neapărat bani mai mulți, ci și mai puțină birocrație
Revenim la exemplul măsurii de finanțare a împăduririlor prin PNRR, de la care se pot împrumuta următoarele îmbunătățiri:
- Să se poată aplica la măsura de finanțare chiar și fără cadastru, doar în baza actelor care dovedesc dreptul de utilizare a terenului pe minimum 20 de ani sau altă perioadă agreată (contracte de comodat, concesiune sau arendă).
- Decontările să fie făcute pe baza unor studii care să stabilească costurile standard pentru fiecare lucrare, fără să fie necesară prezentarea facturilor. Pentru simplificare, sumele decontate ar putea fi unele fixe pentru înființarea unui hectar de livadă, care nu trebuie să acopere neapărat cheltuielile 100%.
- Fondurile să fie acordate pe principiul „primul venit, primul servit”, în mod continuu, fără criterii de selecție care să întârzie procesarea dosarelor și organizarea de sesiuni de depuneri de cereri.
- Apelul de finanțare să fie unul pe perioadă nedeterminată, pe durata mai multor ani, astfel încât să nu mai existe dosare respinse din cauza epuizării fondurilor. În acest fel măsura poate căpăta popularitate în timp, iar furnizorii de servicii, pepiniere și alți lucrători din domeniu ar putea avea de lucru continuu. Intensitatea sprijinului ar putea fi ajustată cu bugetul astfel încât toate inițiativele să fie sprijinite.
În cazul adoptării unei scheme de finanțare cu birocrație redusă și timpi de aprobare reduși, credem că vor exista aplicanți chiar și pentru finanțări parțiale ale costurilor, nu de 100%, așa cum sunt la împăduriri.
3. În contextul finanțării generoase a împăduririlor, livezile pierd teren, la propriu
Credem că un număr semnificativ de aplicanți la fondurile PNRR pentru împăduriri și-ar fi folosit capitalul și terenul pentru înființarea unei livezi de pomi fructiferi, cu beneficii similare pentru mediu/decarbonizare/biomasă și beneficii superioare prin producția de fructe. Deoarece o măsură de finanțare similară nu a existat pentru livezi, aceștia au ales să valorifice terenul prin împădurire.
În perioada 1990-2013, suprafața ocupată cu plantații pomicole a scăzut cu aproximativ 50% (de la 313,4 mii de hectare în 1990 la 158,6 mii de hectare în 2013). Din 2014, în România se desfășoară programul de reconversie pomicolă cu fonduri europene prin Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, iar din 2023 prin măsura similară, dar cu alt nume, DR 15 – Investiții în exploatațiile pomicole.
În prima sesiune de finanțare prin măsura DR-15, în perioada ianuarie-mai 2024, au fost selectate pentru finanțate sub 150 de proiecte, peste jumătate dintre ele fiind pentru reconversii și dotarea livezilor existente sau inființări de culturi de căpșuni în sere, arbuști fructiferi și mult mai puțin pentru înființare de livezi de pomi fructiferi. Și mai îngrijorător e faptul că peste 100 au fost respinse din cauza epuizării fondurilor, e vorba de toate fondurile alocate pentru această măsură prin PNS 2023-2027, iar 88 au fost declarate neeligibile sau neconforme, lucru care arată fie o pregătire slabă a consultanților fie, mai degrabă, o măsură birocratizată și un ghid de finanțare mult prea stufos, cu condiții greu de respectat sau interpretabile.
Astăzi, după 10 ani de existență a măsurii de finanțare a investițiilor în exploatații pomicole, încă nu putem afirma că declinul a fost oprit sau că oferta de fructe românești a cunoscut o schimbare semnificativă. Acest lucru poate fi schimbat prin adoptarea măsurilor menționate mai sus, pe modelul finanțării împăduririlor.
În anul 2023, importul de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) a depăşit exportul cu 1.246.000 tone, potrivit bilanțurilor alimentare ale INS. Mai mult, se observă o adâncire a deficitului comercial în acest sector. În 2019, deficitul comercial era cu 45.000 de tone mai mic, de 1.201.000 de tone
4. Livezile, mai ales cele gestionate în mod ecologic, pot contribui la regenerarea solurilor degradate, la refacerea ecosistemelor locale și la sechestrarea carbonului prin producția de biomasă
Față de programul „Prima împădurire”, derulat de APIA în perioada 2016-2021 cu aproximativ 20-25 de proiecte finanțate pe an, programul de împăduriri prin PNRR cunoaște un avânt considerabil, datorat relaxării condițiilor de finanțare, reducerii birocrației și finanțării corespunzătoare a lucrărilor, în procent de 100%. O astfel de abordare este necesară și în sectorul pomicol, iar sursele de finanțare ar putea proveni inclusiv de la Administrația Fondului de Mediu, având în vedere că pomii, la fel ca și copacii, contribuie la conservarea biodiversității, combaterea eroziunii solului și sechestrarea carbonului.
Dacă ne referim la livezi extensive cu pomi de vigoare mare, răstăvuri înierbate și angajamente de practicare a agriculturii ecologice pentru livezile respective, beneficiile pentru biodiversitate pot fi chiar mai mari decât în cazul pădurilor.
Pentru fermieri, următoarele scheme de finanțare ar putea aduce venituri suplimentare, chiar înainte ca livada să intre pe rod:
- Respectarea angajamentelor de practicare a agriculturii ecologice aduce, în prezent, plăți compensatorii de 620 €/ha/an în primii 3 ani (de conversie) și 431 €/ha/an în următorii ani, atâta timp cât angajamentul ecologic este menținut.
- Prin accesarea ecoschemei PD-06 – Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, fermierii își pot rotunji veniturile cu încă 85,50 €/ha/an. În acest caz, minimum 75% din suprafața plantației pomicole trebuie păstrată înierbată sau înierbată în perioada 15 iunie – 15 octombrie.
- La aceste două tipuri de subvenții, considerăm că ar fi binevenită o subvenție suplimentară pentru sechestrarea carbonului în cazul livezilor, similar celei acordate de Administrația Fondului de Mediu pentru sechestrarea forestieră a carbonului prin împăduririle realizate cu fonduri PNRR, în valoare de 456 €/ha/an.
Acest sistem de subvenții ar putea susține o parte din cheltuielile de întreținere a livezii. În aceste condiții, schema de finanțare pentru înființarea de livezi noi ar putea deveni atractivă chiar și prin simpla finanțare a lucrărilor de plantare din primul an și a împrejmuirii.
Argumente pentru o măsură de finanțare dedicată impulsionării investițiilor în livezi noi
- Livezile pot oferi o combinație ideală între producție economică și beneficii ecologice, cum ar fi conservarea biodiversității, combaterea eroziunii solului și sechestrarea carbonului în biomasă.
- Dezvoltarea livezilor ar putea genera locuri de muncă în mediul rural, atât pentru lucrările de plantare, cât și pentru întreținere, recoltare și procesare. Ar putea impulsiona și alte afaceri conexe, cum ar fi producția locală de produse derivate (gemuri, sucuri, cidru).
- România este încă dependentă de importuri pentru anumite categorii de fructe. Înființarea de livezi ar putea reduce acest deficit, contribuind la securitatea alimentară și la reducerea cheltuielilor cu importurile.
- Livezile, mai ales cele gestionate în mod ecologic, pot contribui la regenerarea solurilor degradate și la refacerea ecosistemelor locale.
- Prin promovarea și finanțarea livezilor, tinerii fermieri ar putea fi încurajați să rămână în țară și să investească în agricultură, având acces la resurse și cunoștințe moderne.
- Livezile pot genera venituri suplimentare prin valorificarea diversă a fructelor: consum proaspăt, procesare sau chiar agroturism.
- Finanțarea livezilor ar putea sprijini plantarea speciilor adaptate la condițiile climatice actuale și viitoare, reducând riscurile de pierdere a recoltelor.
- Creșterea consumului de fructe proaspete din producția internă ar putea avea un impact pozitiv asupra sănătății publice, reducând riscurile asociate unei diete nesănătoase.
- În contextul Pactului Verde European, măsurile de finanțare a livezilor ar putea contribui la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon și a altor poluanți.
- Măsura ar putea include programe de instruire pentru beneficiari privind managementul livezilor, practici ecologice și utilizarea tehnologiilor moderne.
Îmi doresc o schemă de finanțare pentru înființarea de livezi noi cu mai puțină birocrație, chiar dacă intensitatea sprijinului ar fi mai mică
Îmi doresc o schemă de finanțare pentru înființarea de livezi noi cu mai puțină birocrație, chiar dacă intensitatea sprijinului ar fi mai mică.
Îmi doresc o schemă de finanțare pentru înființarea de livezi noi cu mai puțină birocrație, chiar dacă intensitatea sprijinului ar fi mai mică
Îmi doresc o schemă de finanțare pentru înființarea de livezi noi cu mai puțină birocrație, chiar dacă intensitatea sprijinului ar fi mai mică
Îmi doresc o schemă de finanțare pentru înființarea de livezi noi cu mai puțină birocrație, chiar dacă intensitatea sprijinului ar fi mai mică