Prima livadă – Finanțare pentru înființare de livezi noi

Vom încerca în rândurile următoare să explicăm de ce avem nevoie acum, mai mult decât oricând, de o măsură de finanțare simplă, debirocratizată, dedicată înființării de livezi noi.

În octombrie 2024, înainte de campania electorală, a apărut în Senatul României o „inițiativă legislativă pentru conectarea românilor din afara granițelor cu țara„, care propunea, printre altele, un program de finanțare denumit „Prima investiție”, având ca submăsuri „Prima livadă”, „Prima seră”, „Prima fermă”. Pe scurt, ideea inițiatorilor era ca românii stabiliți în străinătate care se întorc în țară să beneficieze de acces prioritar, în raport cu alte categorii de beneficiari, la programe de finanțare pentru diverse investiții pe care aceștia ar urma să le facă în țară, statul contribuind cu 70-90% din valoarea investiției. Inițiativa legislativăpentru diaspora poate fi consultată aici, din care s-a desprins apoi și inițiativa legislativă pentru programul „prima seră„, adoptată deja de Senat.

Șansele ca inițiativa să devină lege în forma în care a fost scrisă inițial sunt totuși foarte mici, ținând cont de momentul preelectoral în care a fost lansată, de contextul financiar dificil în care ne aflăm și impactul bugetar al măsurii.

Iată cum vedem noi o măsură numită „Prima livadă” și de ce.

1.  O măsură de finanțare pentru toată lumea

Recunoaștem că ideea de stimulare a investițiilor cu bani proveniți din diaspora este bună, dar o idee și mai bună ar fi să nu limităm accesul la o măsură de finanțare pentru că ații își vor dori să plece poate tocmai din acest motiv.

Persoanele fizice nu trebuie excluse din categoria potențialilor aplicanți. Programul de finanțare a împăduririlor prin PNRR a demonstrat că atunci când vine vorba de investiții pe termen foarte lung, oamenii preferă să le facă în calitate de persoane fizice și mai puțin ca persoane juridice. În momentul de față, 336 din 406 proiecte selectate pentru finanțare sunt demarate de persoane fizice și doar 70 de către persoane juridice.

Înființarea unei firme dedicată plantării și întreținerii unei livezi și suportarea costurilor de funcționare și a birocrației care vine cu ea, fără niciun venit pentru firma respectivă timp de 4-7 ani, până la intrarea pe rod a pomilor, nu e o opțiune de luat în calcul în condiții normale. Nici măsura de finanțare nu ar trebui să condiționeze sprijinul de înființarea unei firme. Fiscalizarea veniturilor obținute de pe urma livezii e o problemă pentru mai târziu, care poate fi făcută prin alte metode.

2. O măsură de finanțare atractivă nu înseamnă neapărat bani mai mulți, ci și mai puțină birocrație

Revenim la exemplul măsurii de finanțare a împăduririlor prin PNRR, de la care se pot împrumuta următoarele îmbunătățiri.

1. Să se poată aplica la măsura de finanțare chiar și fără cadastru, doar în baza actelor care dovedesc dreptul de utilizare a terenului pe minim 20 de ani sau altă perioadă agreată, contracte de comodat, concesiune sau arendă.
2. Decontările să fie făcute în pe baza unor studii care să stabilească costurile standard pentru fiecare lucrare, fără să fie necesară prezentarea facturilor.
3. Fonduri să fie acordate pe principiul „primul venit, primul servit”, fără criterii de selecție care ar putea duce la respingerea dosarului.
4. Apel de finanțare trebuie să fie unul continuu, multianual, astfel încât să nu mai existe dosare respinse din cauza epuizării fondurilor

În cazul adoptării unei scheme de finanțare cu condițiile de mai sus, avem convingerea că vor exista aplicanți chiar și pentru finanțări parțiale a costurilor, nu de 100%, așa cum sunt la împăduriri.  Întensitatea finanțării trebuie ajustată în așa fel încât să nu existe dosare respinse din cauza epuizării fondurilor.

3. În contextul finanțării generoase a împăduririlor, livezile pierd teren, la propriu

Credem că un număr însemnat dintre aplicanții la fondurile PNRR pentru împăduriri și-ar fi folosit capitalul și terenul pentru înființarea unei livezi de pomi fructiferi în locul împăduririi, cu beneficii similare pentru mediu/decarbonizare/biomasă și beneficii superioare pentru piața de fructe, dar pentru că nu o măsură de finanțare similară nu a existat pentru livezi, au ales sa valorifice terenul prin împădurire.

În perioada 1990-2013, suprafața ocupată cu plantații pomicole a scăzut cu aproximativ 50% (de la 313,4 mii de hectare în 1990 la 158,6 mii de hectare în anul 2013).  Din 2014, în România se desfășoară programul de reconversie pomicola cu fonduri europene prin Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, iar din 2023 prin măsura similară, dar cu alt nume DR 15 – Investiții în exploatațiile pomicole

Astăzi, după 10 ani de existență a măsurii de finanțare a învestițiilor în exploatații pomicole, încă nu putem afirma că declinul a fost oprit sau că oferta de fructe românești a cunoscut o schimbare semnificativă. Acest lucru poate fi schimbat adoptarea măsurilor de mai sus, pe modelul finanțării împăduririlor.

Față de programul „Prima împădurire” derulat de APIA în perioada de 2016-2021, programul de împăduriri prin PNRR cunoaște un avânt puternic tocmai din cauza relaxării condițiilor de finanțare, a reducerii birocrației și a finanțării corespunzătoare a lucrărilor, în procent de 100%. O astfel de abordare e necesară și în sectorul pomicol, iar sursele de finanțare ar putea veni inclusiv de la Administrația Fondului de Mediu dacă luăm în considerare că pomii, ca și copacii, participă la sechestrarea carbonului din atmosferă.

Dacă vorbim de livezi extensive cu pomi de vigoare mare, răstavuri înierbate și angajamente de practicare a agriculturii ecologice pentru livezile respective, beneficiile pentru biodiversitate sunt chiar mai mari decât în cazul pădurilor.

Pentru fermieri, următoarele scheme de finanțare ar putea aduce venituri în plus, înainte chiar ca livada să intre pe rod:

1. Respectarea angajamentelor de practicare a agriculturii ecologice aduce în momentul de față plăți compensatorii de 620 €/ha/an în primii 3 ani (de conversie) și 431 €/ha/an în următorii ani, atâta timp cât angajamentul ecologic este menținut.
2. Prin accesarea ecoschemei PD-06 – Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, fermierii își mai pot rotunji veniturile cu 85,50 €/ha/an. În acest caz, minimum 75 % din suprafața plantației pomicole trebuie păstrată înierbată sau va fi înierbată, în perioada 15 iunie – 15 octombrie.
3. La aceste două tipuri de subvenții, credem că ar fi binevenită o subvenție suplimentară pentru sechestrarea carbonului în cazul livezilor, în mod similar celei acordate de Administrația Fondului de Mediu pentru sechestrarea forestieră a carbonului pentru împăduririle făcute cu fonduri PNRR, de 456 euro/ha/an.

Acest sistem de subvenții ar putea susține o parte din cheltuielile de întreținere a livezii. În aceste condiții, schema de finanțare pentru înființarea de livezi noi ar putea fi atractivă chiar și numai cu finanțarea lucrărilor de plantare din primul an și finanțarea împrejmuirii.